Lavinia BUD: Ochiul clipei

OCHIUL CLIPEI

 

Ce rămâne în ochiul clipei

după ce se cern

visele din copilărie?…

Un amalgam de dorințe,

spălate de apele renunțărilor,

înainte de a le crește rădăcini

pe câmpia din suflet.

Viața ne prinde

în mrejele ei

și ne aruncă pe câte un mal,

ultimul avanpost

al marilor bătălii

câștigate sau nu,

pentru regăsirea sinelui.

Ochiul clipei nu iartă,

se depărtează tot mai mult

în cadrane solare,

ce nu mai recunosc

umbra noastră

ca să bată bing-bang-ul

pentru ora de fericire,

amăgită, uneori,

cu fărâme de vise.

———————————

Lavinia BUD

Timișoara

13 februarie 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *